Category Archives: Explo Corner

Meşterul de biciclete

DSC_0792Prima escapada de anul acesta pe biciclete cu cercetasii din Sibiu a fost in acel weekend la Nocrich.

De la aflarea vestii ca la Centrul Scout Nocrich se afla niste biciclete recent donate,  am fost foarte nerabdator sa ajung acolo. Eram foarte curios ce fel de biciclete sunt.

Ajuns acolo in acel weekend, liderul mi-a facut turul casei si al imprejurimilor, eu fiind un cercetas nou,  dupa care a urmat vizita la garajul cu biciclete. Surpriza ! Acolo am gasit niste biciclete extraordinare, mai batrane cu vreo 20 de ani ca mine care aratau destul de bine, dar care nu erau in stare de functionare.. Am inceput pe la 6 sa le repar si sa dau piesele distruse jos dupa care mi s-a alaturat si Alin, liderul meu.  Am tot reparat una cate una, dupa care le incercam pe soselele off-road din Nocrich, in asa fel incat chiar si dupa lasarea serii, noi reparam si mergem cu frontalele prin Nocrich sa le testam.

Undeva tarziu in acea zi am decis ca ajunge cu reparatul si ne-am retras in camera, dar nu inainte sa ne spalam mainile ce erau pline pana la cot de ulei si mizerie.  A doua zi am continuat cu Alin reparatile si am facut o scurta plimbare in Altana, satul vecin. Dupa amiaza, cand avem deja vreo 13 biciclete reparate, am decis sa mergem cu toti cei care erau la centru in acest weekend, la o scurta tura de 14 km pana in Tichindeal (alt sat vecin cu Nocrich)


Cand ne-am intors am parcat bicicletele in garaj, iar eu am fost multumit de “prestatia” acestora.  La pranz am plecat sperand sa ne intoarcem cat mai curand la Nocrich, sa facem din nou o tura cu acestea.

 

Pasiunea pentru biciclete am avut-o practic de mic, dar s-a “agravat” in urma cu vreo 2 sau 3 ani cand intamplator stateam cu tata si ne uitam la televizor,  la Turul Frantei. El a inceput sa imi povesteasca cum a mers  cu o semicursa, in urma cu 20 de ani, impreuna cu un prieten prin tara. Atunci l-am intrebat despre acea semicursa si de faptul ca as dori sa o reconditionez si sa merg eu pe ea. Mi-a raspuns ca pot sa o iau daca o va gasi. Dupa o saptamana de la acea discutie am primit de la el cursiera. Am inceput sa merg cu ea zilnic si am participat chiar si la concursuri. Astazi merg pe aceasi cursiera, dar mult imbunatatita si sper ca in viitor sa am rezultate cat mai bune la competitii. De curand am inceput sa merg si cu un mountain bike, deoarece ma rugau prietenii insistent sa merg cu ei prin padure si pe off-road.

Incerc mereu sa incurajez ciclismul atat de sosea cat si de teren, si sper ca in viitor sa existe la Nocrich o intalnire a biciclistilor cercetasi din toata tara.

 Alexandru Stănese- explorator

CL “Cetatea Rosie” Sibiu

 

 

 

 

 

 

 


Exploratorii in Gradina Botanica

Duminica aceasta, 19.01, s-a arătat provocatoare. O nouă aventură se ascundea dincolo de porțile de lemn ale Grădinii Botanice din Iași, unde a avut loc, de această dată, întâlnirea.Cu toate că vremea a vrut să ne pună la îndoială curajul și destoinicia, nu am căzut pradă capcanelor ei ci, surâzând, am pornit împreună , curioși de cele ce aveau să se întâmple.
 “Exploratorii nu dau înapoi!”, acesta a fost motto-ul cu care cele două patrule- Agenții Explo, respectiv Hakuna-Matata, au pornit entuziasmate să-și hrănească curiozitatea.
 Plantele nedumerite priveau și ele la acești tineri , care păreau să readucă la viață pământul amorțit, păsările adormite de sub ramurile brazilor , dar și oamenii care , încercați de greutățile vieții, poate au uitat să mai zâmbească sau să-și amintească că au fost și ei copii.
 Sarcinile nu au întârziat să apară, pentru a stinge nerăbdarea aventurierilor.
 Prima misiune a exploratorilor a fost aceea de a reface o propoziție din mulțimea de cuvinte amestecate.Cele două patrule iscusite, au terminat proba aproximativ în același interval de timp, pornind astfel spre următoarea locație.
 
Cea de-a două probă a fost menită să le pună la încercare creativitatea , aceștia trebuind să compună o poezie despre cercetășie.Însă, aflați în mijlocul naturii, locul preferat al mentorului nostru Baden Powell, și nelipsinudu-le inspirația, aceștia nu au întâmpinat deloc dificultăți.După ce creațiile au fost finalizate, fiecare patrulă a trebuit să răspundă la o ghicitoare, pentru a putea afla unde este următoarea destinație.
 Pentru a „intari” unitatea între membrii patrulelor, aceștia au fost nevoiți să meargă legați de picioare până în zonă propriu-zisă.Fiecare și-a imaginat o metodă originală de a se deplasa.Astfel, patrulă Hakuna-Matata a adoptat stilul militar, caracterizat de pășirea simultană și sincronizată, în timp ce patrula Agenții Explo a optat pentru stilul “cangur”, sărind toți în același timp până la țintă.
 
 Următoarea misiune a fost aceea de a crea crinul cercetășesc din ceea ce le punea la dispoziție natura.Nici aceast lucru nu a fost dificil de îndeplinit.
 
 Activitatea însă nu s-a încheiat aici întrucât cercetașii au dansat împreună”Dansul Pinguinului” pentru a-și etala talentele nebănuite.
  Imediat după terminarea dansului , patrulele au plecat către lacul din grădină, unde au primit sarcina de a convinge un trecător să le spună o glumă. Fiecare a reușit să găsească printre vizitatori, o persoană dispusă să ajute cu un banc și să aducă zâmbete timide pe fețele exploratorilor.
  După ce au destins atmosfera, aceștia au primit o nouă ghicitoare care, de această dată a dezorientat patrula Hakuna-Matata pentru câteva minute, însă nu într-atât încât să o împiedice să ajungă la destinație.
 În cele din urmă, cercetașii au cântat și au dansat Imnul cercetașilor, manifestându-și astfel bucuria și satisfacția lucrului în echipă, dus până la capăt. Aceștia au sărbătorit victoria, care s-a dovedit a fi o zi minunată, plină de aventură și petrecută cu prieteni adevărați, cu napolitane.
În ciuda vremii, în ciuda ispitelor, exploratorii au reușit din nou să treacă împreună peste toate, și să poata striga din toată inima:”GATA ORICÂND!”
Eddy Hilițanu și Iulia Ursache
CL Sf. Dumitru, Valea Lupului

Explorator in delegatia Luminii Pacii la Viena

Category : Explo Corner

Proiectul “Lumina păcii de la Betleem” a fost iniţiat de un grup de cercetaşi din Viena care au preluat ideea televiziunii publice austriece, ORF, în anul 1986, iar această iniţiativă a ajuns la a 25-a ediţie în Europa. Anul acesta, la ceremonia desfasurata in biseria Votivă din capitala austriacă, au participat aproape 1.000 de cercetaşi de mai multe confesiuni: catolici, ortodocşi, protestanţi şi anglicani, din peste 15 ţări. Din România, am participat la ceremonie o delegatie ecumenica formata din 4 cercetași: Lidia Istoc (C.L. A.M.D. Pildesti), Delia Petrea (C.L. Sf. Dumitru Valea Lupului), Dumitru Mihai Catalin(C.L. Lotus Tulcea)  si Mioara Husanu (C.L. Insula Cercetasilor Bacau) și am adus lumina în țară cu mare grijă și bucurie, ca mai bine de 15 ani prin partile acestea. Ultima oprire a delegatiei a fost la Iași si Bucuresti, dar până acolo am lăsat lumina la cercetașii din localitățile prin care am trecut: Arad, Deva, Sibiu, Brașov, Onești și Bacău. Pe data de 21 decembrie, a avut loc un eveniment sincron, in care fiecare centru local a împărțit lumina credincioșilor și centrelor locale din împrejurimi, iar aceștia la rândul lor au oferit-o mai departe, astfel încât lumina să ajungă la cât mai mulți oameni până la Crăciun. Proiectul ”Luminii Pacii de la Betleem”  a devenit deja o traditie prin care mii de cercetași încearcă să lase în urma lor puțină liniște, puțină pace în sufletul aproapelui lor, în comunitățile în care trăiesc și în țările din care provin. Am făcut parte din delegația țării noastre și experiența de la Viena a fost, cu sigurantă, o onoare. Să fii în uniforma de cercetaș și să știi că în acele câteva minute în care primești lumina, te afli acolo sa reprezinti toți cercetașii din România. Recomand ,cu căldură, exploratorilor această experiență . Această lumină a adus pacea în sufletele multor persoane şi noi ne-am străduit să aprindem o flacără a speranţei în inimile tuturor celor cu care am reuşit să intram în contact. Toate activităţile din cadrul proiectului ne-au ajutat să creştem în iubire si toleranta şi mai ales ne-au sădit în inimi încrederea că lumina va rămâne veşnic aprinsă în sufletele noastre, dar mai ales că prin această mică flacără am făcut încă un pas pentru  ”a lăsa această lume un pic mai bună decât am găsit-o”.

Multumim din suflet tuturor celor care ne-au sustinut in acest an: Mesagerii Pacii prin Centenarul Romaniei, Episcopia Romano-Catolica de Iasi, Oficiul de pastoratie pentru copii si tineret si Organizatie Nationale Cercetasii Romaniei.

 Lidia Iștoc, C.L. AMD Pildești

Harta- Lumina Pacii de la Betleemlumin a 3